sâmbătă, 16 noiembrie 2013

Grecia - Romania 3-1, Rezumatul Meciului




Cronica Live:
 
• La sugestia România TV, televiziunea care transmite meciul, Paula Iacob a bântuit aseară prin cantonamentul grecilor. Sunt zvonuri că grecii sunt atât de speriaţi, încât nu vor să intre pe teren;

• Plecăm la Atena cu gânduri mari! Piţurcă a garantat un corner şi 2 offside-uri;

• Un troleu cu pensionari, care a pornit de dimineaţă din zona Gorjului spre Atena, tocmai a ajuns la stadion;

• Grecii i-au întâmpinat pe suporterii români cu o atitudine familiară: stau cu mâna întinsă pe marginea drumului;
• Pe România TV au vorbit până acum despre meci Dragnea, Corlăţean, Pandele, Negoiţă şi Zgonea. Ăştia chiar vor să ne facă să ţinem cu grecii în seara asta;

• Gică Hagi a dat o declaraţie echilibrată şi plină de înţelepciune înainte de meci: „O să fie bine, dacă nu, o să fie rău”;

• Deja e prea mult: acum vorbeşte Ponta despre meci pe România TV! În ritmul ăsta, în *ând o să-i vedem pe Năstase şi Iliescu comentând meciul;

• Piţurcă promite că vom domina la posesia balonului: “Le-am pus băieţilor Corega pe ghete”;

• Surprinde primul 11 ales de Piţurcă! Deşi am ajuns la baraj cu ajutorul olandezilor, nici un batav nu este în lotul nostru. Asta deşi olandezii nu au meci azi;
• Grecii cerşescu un penalty! Bine că arbitrul nu lucrează la FMI, să se lase păcălit;

• Cristi Tănase a reuşit o pasă bună. Deja ne putem declara mulţumiţi de meciul ăsta;

• Grecii au o medie de vârstă foarte înaintată. La un moment dat, chiar ni s-a părut că-l zărim pe Socrate în teren;

• Pe chipurile suporterilor greci se poate citi dezamăgirea: Se pare că toţi au venit doar ca să-l vadă pe Chiricheş;

• Clienţi scandalizaţi în barul în care se află Gabi Tamaş: deja s-a terminat toată băutura!
• 1-0 pentru greci! Ruşine, Piţurcă! Cel mai în formă sportiv român, Simona Halep, nu este nici măcar pe banca de rezerve;

• Totuşi, există şi români fericiţi! În Secuime s-au auzit urlete de fericire!
• GOOOOOOOOOOOOOOOOOOOL ROMÂNIA! 1-1! Asta-i poanta în sine, că România a marcat!

• 2-1 pentru greci! Tot e bine, înseamnă că tricolorii nu îşi doresc egalul;
• Sile Cămătaru e la tribuna oficială. Grecia îi datorează peste 100 milioane de Euro;

• Am avut dreptate, chiar jucăm în 10. Cociş a atins probabil o singură dată mingea în primele 27 de minute;
• Se zvoneşte că România TV i-a furat Paulei Iacob banii de înmormântare ca să plătească drepturile de televizare ale partidei;

• Cociş are un fel de ocazie. Mă rog. şi el e doar un fel de fotbalist;
• Nici nu ne aşteptam la altceva! Maghiarii din Ţinutul Secuiesc au dat jos drapelul Ungariei şi l-au arborat pe cel al Greciei;

• Pauză! Grecii fug spre chioşcul de lângă stadion, să ia apă plată pe datorie;

• A început repriza a doua! Unii dintre tricolori joacă de parcă nu s-ar fi prins că la pauză s-au schimbat porţile;

• Într-un apartament din Bucureşti au intervenit mascaţii, pentru că se auzea Sirtaki dinăuntru;

• S-o fi pripit?
Radu Mazăre e deja la Rio!
• Nu prea jucăm nimic! E cazul să schimbăm generaţiile! Să fie chemaţi la Naţională Stelea, Prodan, Dan Petrescu, Belodedici, Lupescu, Gică Popescu, Dorinel Munteanu, Răducioiu, Hagi, Ilie Dumitrescu şi Mihali;

• Din păcate, Olanda nu joacă azi, ca să ne salveze din nou;

• Se aşteaptă ca Piţurcă să facă o schimbare. Îi recomandăm să schimbe cetăţenia;
• 3-1 pentru greci! Se vede că a început postul. Azi nu prea are noroc Satana, antrenorul nostru

• Grecii au dat 3 goluri în 2 meciuri cu Liechtenstein, nouă ne-au dat 3 într-unul.
Deci mai există echipe mici, România!
• Să intre Robin van Persie, că doar el ne mai poate salva;

• Se spune că dacă îţi pui busuioc sub pernă în noaptea asta vei visa cu cât vom pierdem la Bucureşti;

• Victor Ponta a profitat de faptul că toată lumea era atentă la meci şi a introdus încă 10 noi taxe;

• Băsescu e confuz: “De când fotbalul se joacă 22 contra 22?”
• Nu se lasă, hoţomanul! Adriean Videanu, prins de poliţiştii greci în timp ce încerca să fure marmură de la Parthenon;

• Minutul 87, a intrat Maxim în locul lui Tănase.
Piţurcă e românul căruia i-a luat cel mai mult timp ca să realizeze că Dodel nu a jucat nimic în seara asta;
• Comentatorii se leagă de arbitri. Chestia asta e mai enervantă decât un concert Hruşcă;

• Costin Lazăr a luat roşu. Măcar dacă ar fi luat şi alţi tricolori, să fie suspendaţi pentru retur;

• Fluier final, 3-1 pentru greci. Aia e, vara viitoare vedem samba la Mamaia, nu la Rio. Mulţumim anticipat, Radu Mazăre!

• Deşi am pierdut, să privim partea plină a paharului: Bianca Drăguşanu nu a divorţat de Victor Slav;

marți, 13 noiembrie 2012

Andreea Lambru Noul secretar general adjunct al guvernului

OK, poate imi explica si mie cineva cum se poate ajunge la doar 27 de ani intr-o functie extrem de importanta, care - dupa stiinta mea - necesita maturitate, experienta, discernamant. Nu e secretara la un concurs de miss sau de striptease, ci secretar general adjunct al guvernului!!!

Totusi, nu suntem lasati in ceata cea mai densa in drumul - ipotetic in cazul nostru - spre postul de secretar general adjunct al guvernului, pentru ca o imprastie un pic un anume domn Bălășescu, fost secretar general adjunct al PNL, care i se confesa d-lui Lazaroiu (cf. http://www.evz.ro/detalii/stiri/noul-secretar-general-adjunct-al-guvernului-personaj-controversat-implicat-in-scandaluri-1010873.html):

- Te mai întreb un lucru, dar zi-mi sincer, tu chiar ai fost cu ea în birou la Crin?
- Pe canapeaua lui Crin, da.
- Pe canapeaua lui Crin?!
- Da.
- Te-ai f... cu ea pe canapeaua lui Crin?
- Da.
- Şi nu ţi-a fost un pic ruşine?
- Mie?! De ce?!
- Păi, totuşi, e preşe¬din¬tele, te duci cu oricine aco¬lo să te f...?!
Cumva, sunt sigur ca intelegeti motivul, de data asta nu va urez 'drum bun'...



GROZĂVIE LA SIBIU. O gravidă în opt luni a fost VIOLATĂ DE CUMNAT. Ce a urmat este SURPRINZĂTOR penru un ziarist cretin

Articolul plin de inteligenta il gasiti aici:

http://www.evz.ro/detalii/stiri/grozavie-la-sibiu-o-gravida-in-opt-luni-a-fost-violata-de-cumnat-ce-a-urmat-este-surprin-10105.html

Probabil ca d-na Cristina si-a scrantit degetele de atata frecat tastatura, daca pentru dansa este O SURPRIZA declansarea contractiilor uterine de un viol.

PS va dati seama ce animale se ascund printre noi, daca dobitocu' ala a asteptat sa fie doar cateva minute singur cu nevasta fratelui sau (!!!) pentru a o viola!

In imagine Cristina fata in fata cu constiinta ei barboasa:


miercuri, 11 iulie 2012

vineri, 29 iunie 2012

Balotelli, I love you!

Cu doar cateva zile in urma, Gazzetta dello Sport il prezenta drept o maimuta, adevarat, nu una oarecare, ci un fel de Kink Kong descreierat.




Dupa marcarea celui de-al 2-lea gol aseara contra Germaniei, Balotelli a luat pozitia lui King Kong, dovedind ca este un pur-sange al gazonului, inteligent si cu mult sange rece.

Va marturisesc insa ca imaginile care mi-au venit imediat in minte in acele momente au fost cele din "Red Tails" si asta nu intamplator, ci pentru ca forta si curajul pilotilor de atunci au avut de infruntat prejudecati similare.



Aseara Balotelli a fost Lightning aruncand in aer Crucisatorul german, a fost raspunsul perfect dat unor oameni aflati ei insisi pe planeta maimutelor. Se pare ca atacantul italian a fost adoptat, el dedicand golurile de aseara mamei sale adoptive. De aceea, si nu numai, te iubesc. Balotelli!

sâmbătă, 12 mai 2012

Inteligenta, viclenie sau gandire de tip magic?


Primitivi sau ospitalieri

Intr-o emisiune tv de bancuri reporterul intreba oamenii pe strada: “credeti ca suntem un popor primitiv?”.  “Oh, da, cum sa nu, romanul este ospitalier din totdeauna!”. Deci eu as intreba: credeti ca avem o gandire primitiva?
Intr-una din lucrarile lui antropologice, Freud analizeaza in parallel gandirea nevroticului cu cea a primitivului, mai précis a obsesiv-compulsivului. Printre altele, rezulta ca atat unul cat si celalalt au functia psihologica gandire subdezvoltata. O caracteristica speciala a gandirii primitive este aceea a sincretismului, a incapacitatii de a diferentia intre realitatea subiectiva si cea obiectiva, adica ceea ce se impune nevroticului ca adevar la nivel psihologic este in mod automat considerat ca fiind realitate externa. In sens tehnic, aceasta este o gandire de tip magic, care nu poate separa adecvat cele doua planuri si care considera ca ritualurile conduse in sfera subiectiva vor determina modificari simetrice in cea obiectiva (aceasta din punctul nostru de vedere, care diferentiem cele doua planuri/ sfere).

Doua cazuri aparent opuse

Un fel de amic, nu prea stiu cum sa ii zic, cuvantator in cele sfinte, a ajuns  la un moment dat, dupa multi ani de predicare a Evangheliei, sa tina lectii de stiinta la nivelul clasei a 6-a primare. Cunoscutii si enoriasii s-au despartit (ha ha, inevitabil :D) in cele doua tabere clasice: pro si contra, fiecare cu argumentele de rigoare. Sa fiu mai clar: nu lectiile de a 6-a ar fi fost problema, ci faptul ca acestea inlocuiau tot ceea cladise la nivel de paradigma amicul meu pana atunci. Cred ca ambele tabere, poate mai mult a mea – ha ha, da, m-am raliat si eu uneia –, isi puneau intrebarea: “cat de sincer e omul, daca este cand a fost, atunci sau acum?”. Nu este scopul nostru de a ne apleca asupra explicatiilor date de omul respectiv, pentru ca in asemenea cazuri prevaleaza oricun rationamentele de tip afectiv, in primul rand cel justificativ, insa noi (tu si cu mine, cititorule, thanks for reading!) punem mai degraba intrebari decat sa oferim raspunsuri :)
Al 2-lea caz, o asa-zisa vedeta, adica o fi n-o fi, nu stiu, unii zic ca da, altii ca nu, hai sa-i zicem totusi vedeta, chiar daca de carton, se duce la vrajitoare sa o dezlege de blesteme LOL. Vrajitoarea, care o vede ca merge cu Porsche, ii zice: “haoleu, blesteme grele pe masina asta, trebuie sa o ardem”. Vedeta, la care vedem clar cum se manifesta funtia gandire reprimata sau primitiva incearca sa obiecteze: “pai stai putin, blestemele sunt pe mine sau pe masina?”. Nu conteaza ce i-a raspuns vrajitoarea, dar interesant de notat este ca a reusit sa isi convinga victima sa arunce 100.000 de euro in lac pentru a scapa de blesteme LOL.
Acum, vedeti voi dragi prieteni, noi, care nu transpiram pe teren si suntem simpli spectatori, ne intrebam: oare ce o fi in mintea unei persoane care arunca o suma mare de bani in lac pentru a scapa de niste blesteme imaginare?  Sau in a celei care dintr-o data isi arunca la gunoi tot trecutul si se vede un nou Einstein?

Obiectiv si subiectiv

Relativ recent am vizitat o expozitie in aer liber pe tema stilului de viata alternativ. Am ajuns la un palc de corturi de tipul celor pe care le stiam din filmele cu indienii din America de Nord. Aceste corturi erau locuite, zice-se – sau cel putin ziua, pe durata expozitiei – de caucazieni vopsiti astfel incat sa semene cu nativii din Nord America. Dupa vizita in cort, am avut curiozitatea de a ii pune cateva intrebari “indianului”, care, in afara de faptul ca era vopsit, era echpat ca un veritabil indian. Ne-a tinut un scurt discurs despre totemurile purtate, despre spirite, samanism, pe tonul omului convins de ceea ce spune. Avea chiar si o pipa a pacii si ne-a prezentat un istoric al acesteia din perspectiva lor, nu a civilizatiei europene (pipa e sacra si nu a putut-o vedea :(  ). In timp ce “indianul” vorbea, ma gandeam ca profilul fizic il arata mai degraba ca pe un iubitor de bere (ca pe orice belgian care "se respecta") si ma intrebam cat credea (in) ceea ce spunea, dar intrebarea era mai degraba slaba, pentru ca nu in fapt nu ma interesa ce crede el, pur si simplu pentru ca nu era treaba mea.

Precum indianul din parc, fiecare avem convingerile noastre pe care ni le argumentam mai mult sau mai putin obiectiv. Suntem atunci cu totii asemeni prietenului meu reformator, vedetei care apeleaza la vrajitoare sau samanului din cort?

Solutia

In “A beautifull mind”, matematicianul geniu schizofren reuseste sa dezvolte o metoda rationala prin care sa faca diferenta intre halucinatie si realitate. Chiar daca este un film artistic, realitatea este ca solutia diferentierii intre real si imaginar se afla in ratiune.
Nu este greu de observat ca samanilor le place sa stearga linia dintre obiectiv si subiectiv, intre absolut si relativ. Pe nevrotic adevarul obiectiv il deranjeaza, el va conduce aproape invariabil discutia spre zona subiectiva si va relativiza. Da, o mare dragoste pentru relativ. Intocmai cu marxismul avea o retorica si argumentatie specifice, tot astfel are si primitivul. Fiti siguri ca la acest punct, argumentul lui va fi ca si noi ne folosim de aceeasi metodologie, ceea ce este fals.
Noi nu negam ca perceptia realitatii se face pe cai biochimice, plecand din analizatori, iar interpetarea ei este, de asemenea, dependenta de acestea, insa putem avea certitudini in aceasta lume. Era bancul ala cu cei 2 indivizi care se certau la etajul 10 al unui bloc: unul ii  spunea celuilalt sa nu sara pentru ca va muri, tocmai pentru ca exista o lege a gravitatiei, dar cel de-al doilea a sarit, manat de convingeri pe care doar el le intelegea. Nu stim finalul, stim doar ca – in cadere – in dreptul etajului 1 cel care plonjase in gol s-a linistit: “ok, nu voi pati nimic nici de data asta, de la etajul 1 am mai sarit”.
Deci, oricat de mult ati dori sa fiti originali cu orice pret, nu dati la o parte stiinta celor dinaintea voastra, incercati sa intelegeti ce au spus ei inainte de a inova. Progresul inseamna inovatie si ruperea unor tipare vechi, dar nu contradictie. Noua paradigma o va ingloba logic pe cea veche, nu o va arunca la gunoi pur si simplu.

In loc de concluzii

Gandirea este o functie la fel de greu de intretinut ca si creierul insusi, insa omul a fost inzestrat cu ratiune pentru a se putea orienta in aceasta lume altfel decat cu ajutorul instinctelor. Oricat de seducatoare ar parea caile mistice, samanice, intuitive sau instinctive, reflectia mintii si vechile repere axiologice sunt mijloace mult mai sigure de orientare in lume. Nu este suficient sa te afli mereu in acelasi punct, insa, pentru ca stagnarea este de fapt regres. Avem nevoie de crestere spirituala.
Daca iti vine sa mergi la vrajitoare pentru rezolvarea problemelor, gandeste inainte de a face acest pas. Daca dai de o noua filosofie seducatoare prin magia si misterul ei, incearca sa intelegi daca aceasta te aduce mai aproape de realitate sau adoptarea ei nu va fi decat o cale de evadarea nevrotica din aceasta realitate.

sâmbătă, 22 octombrie 2011

De ce maltratam copiii?

Un fragment nestructurat, dar semnificativ, despre violenta versus dragoste, "dedicat" tuturor abuzatorilor de copii. Abuzatorul este el insusi un retardat, in primul rand afectiv, un bolnav cronic, de fapt - cel mai adeesea - incurabil.

Este un subiect important şi din punctul de vedere al suicidului în rândul adolescenţilor, care este un fenomen tragic şi constituie a doua cauză a mortalităţii tinerilor cu vârste cuprinse între 15 şi 19 ani, tinând cont numai de sinuciderile declarate oficial.

S-a ajuns la concluzia că în viaţa unui tănâr care ajunge să se sinucidă a avut loc o escaladare a problemelor care au început când acesta era foarte mic, având anumite carenţe afective şi această neîmplinire, asociată cu lipsa stimei de sine, a crescut şi s-a acumulat odată cu trecerea anilor, iar apoi au atins un punct culminant în perioada de adolescenţă. Suicidul în rândul tinerilor denotă prezenţa unei nelinişti importante, lipsa afectivităţii şi a stimei de sine, este un strigăt de suferinţă, de disperare şi de cerere de ajutor. El trăieşte o izolare asociată cu mari dezavantaje afective.

Este important să înţelegem ce impact major are dragostea în viaţa copilului. Copiii maltrataţi, care au norocul să întâlnească un „martor salvator” (cum îl numeşte Alice Miller in lucrarea sa „Deşteptarea Evei”) îi oferă sprijin, compensează cruzimea ce defineşte existenţa zilnică a copilului. ”Acest martor este o persoană care îi oferă copilului bătut sau neglijat simpatie sau chiar dragoste, care nu vrea să-l manipuleze din motive educative, care are încredere în copil şi îi mijloceşte sentimentul că nu este o fiinţă rea şi că merită să fie tratat cu amabilitate. Mulţumită acestui martor, care nu trebuie neapărat să fie conştient de rolul lui decisiv şi salvator, copilul află că pe această lume există ceva care se numeşte dragoste. În cel mai bun caz el îşi formează încrederea în semenii lui şi astfel poate conserva iubirea, bunătatea şi alte valori umane.

Acolo unde martorii salvatori au lipsit, copilul a glorificat violenţa şi adesea o aplică ulterior el însuşi mai mult sau mai puţin brutal şi sub acelaşi pretext plin de ipocrizie. Este semnificativ faptul că în copilăria unor exterminatori în masă precum Hitler, Stalin sau Mao nu a existat nici un martor salvator.”