marți, 7 septembrie 2010

Ajunge zilei necazul ei

Am tot vorbit despre depresia netratata care are drept consecinta aparitia unor forme de dementa in circa 10 ani de la debut. Trebuie inteles ca in randurile de fata, termenul stres este folosit in sens de "distres", un stres negativ scapat de sub control. De asemenea, anxietatea si nervozitatea excesiva pot fi semne premargatoare sau insesi simptome ale unei depresii.

Un comentariu de pe blog sugera ca as avea o problema datorita faptului ca vorbesc despre aceste lucruri. Eu rapund doar ca am avut ocazia de a impartasi din experienta unui mare om de stiinta, MD Robert Iacono, un pionier al noilor teorii prvitoare la relatia dintre nivelul de serotonina si anumite forme de dementa, precum maladia parkinson (oficial nici acum in lumea medicala nu este acceptata corelatia). Ideile de fata sunt mai avertismente de ordin general, nu confesiuni sau apropouri.

Remarcati ca cercetarea la care ma refer s-a realizat pe persoane de varsta a 3-a, insa modul in care grupele de varsta vulnerabile (copii si batrani) sunt afectate de anumite maladii constituie o cale indirecta de intelegere a fiziologiei adultului sanatos, tot astfel precum studiul starilor patologice ajuta la o mai buna intelegere a normalitatii.

Profesorul Hui-Xin Wang de la Karolinska Institute din Stockholm, Suedia, a realizat un studiu pe o durată de şase ani, la care au participat 500 de persoane de vârsta a treia. În urma acestui studiu, s-a descoperit că subiecţii care se îngrijorau din orice nimic, care erau mereu măcinaţi de stres sau anxietate s-au îmbolnăvit de demenţă, Alzheimer sau alte probleme legate de memorie.

Participanţii au fost urmăriţi aproape zilnic, au fost supuşi unor teste şi li s-au prezentat câteva situaţii dificile. Mai mult, aceştia au povestit despre modul în care reacţionează când au un necaz, cum rezolvă problemele zilnice şi relaţiile pe care le au cu familia şi prietenii.

Astfel, toţi cei care se stresau repede, avuseseră o viaţă plină de griji şi luaseră totul mult prea nî serios sufereau de diverse formă de demenţă sau boli ale memoriei. În plus, alţii 144 au făcut diverse afecţiuni adiacente în timpul studiului.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu