Mintea - o citadela

Am avut privlegiul sa particip candva la o serie de cursuri prezentate de dr. Stroescu (MD in Endocrinologie), cunoscut in Romania sub numele de “apostolul vegetarianismului”. Una din sintagmele preferate ale dr. Stoescu era “cine vrea sa cucereasca lumea, trebuie mai intai sa o cunoasca”. Sigur ca nu toti vrem sa cucerim lumea, insa ne dorim o viata fericita, de aceea este buna cunoasterea. Cunoasterea este strans legata de intelegere, adica de relatia care exista intre obiectele si fenomenele realitatii.

Unul din curentele transpersonalismului prezinta personalitatea umana ca o structura concentrica (tip “foaie de ceapa”): in centru aria spiritualitatii, urmata de cele ale ratiunii, vointei, afectului si fizicului. Aceasta abordare nici nu contrazice, nici nu confirma paradigmele altor scoli proeminente, precum cea psihanalitica sau behaviorista, insa ofera o perspectiva cu totul noua asupra fiintei umane.

Cine a rasfoit, fie si sumar, un manual de psihologie generala editat in perioada comunista, poate isi aminteste ca psihismul uman era definit ca avand la baza 3 componente: materia, energia si informatia (si aici structurarea este de ordin metodologic, nu existentialist). Vom incerca sa tinem seama de fiecare din aceste manifestari ale realitatii, fara a dori sa intram in discutii polemice cu cei care cred ca psihicul uman poate exista pe structuri descarnate sau sub mai-stiu-eu-ce-forma.

Un medic va prefera varianta celor 4 niveluri homeostatice: biochimic, metabolic, fiziologic si psihilogic, la care eu il adaug pe al 5-lea, cel spiritual. Aceste straturi sunt in stransa interdependenta, dezechibrul unuia le destabilizeaza si pe celelalte si se transmite bi-directional.

Sigur ca noi, cei crescuti in perioada comunista, am fost indoctrinati ca realitatea este doar ceea ce este palbabil, materia, cu alte cuvinte perceptibil prin intermediul analizatorilor, in speta sub forma de senzatie. Dar realitatea subiectiva, cea interna, de ordin psihic, se dovedeste de multe ori cel putin la fel de puternica precum cea externa. O idee intrata in capul unui nebun care se crede reprezentatul rasei celei mai superioare de pe pamant devine factorul care declanseaza si intretine moartea a milioane de oameni, atunci cand nebunul ajunge intr-o pozitie executiva. Sunt oameni care se confrunta cu voci si pasarele, aflate doar in capul lor, iar altora le umba de-a dreptul piticii pe creier, fara sa-i vada nimeni altcineva in afara lor insisi.

Solomon spune ca pe nebun il poti pisa in piua si nebunia tot nu iese din el. Cred ca fiecare dintre noi am intalnit la un moment dat oameni cu idei fixe. Poti sa dai cu tunul, ca tot nu le scoti acestora ideile din minte (si nu la idei valoroase sau bazate pe adevar ma refer...). In paranteza fie spus, in cazurile de genul acesta, avem de-a face cu un scurt-circuit in sfera rationala, de care aminteam mai sus, care arata ca a fost afectata functia gandire. Tipul acesta de prostie, care poate tine si de un retard intelectual, nu poate vedea concluzia unor premize simple, gen a=b, b=c => ?

Intr-o discutie cu o cunostinta, medic de familie, ma plangeam de progarmul zilnic incarcat, care nu imi prea lasa timp liber, la care interlocutorul imi raspunde: “ehe, bine, esti tu ocupat, dar nu ai alergat azi-noapte prin padure, ca mine, dupa un pacient care se credea profetul Ilie...” Cineva pe blog ma intreba de ce vorbesc despre anormalitate. Pai fericirea nu are nevoie de explicatii, echilibrul isi este suficient siesi. Patologia produce suferinta si omul cauta o solutie la o problema pe care ar avea-o. Vad in fiecare zi oameni care isi agreseaza copiii sau partenerul de viata, ce sa fac, sa le cant in struna? Ce vina am eu ca saptamana trecuta un individ inarmat a intrat din nou intr-un campus universitar si a ucis cativa studenti. Poate sper sa gasesc un leac nebuniei, ca gena prostiei – dupa cum ati vazut – au descoperit-o altii.

Plecand de la sfera spirituala, dr. Stroescu spunea ca exista 2 legi antagonice in Univers: legea iubirii si legea egoismului. Legea egoismului ar reprezenta o deturnare a legii iubirii, adica o intoarcere spre sine a atitudinii pe care o datoram aproapelui. Asa ca eu din iubire de aproapele scriu, si partial din placere, pentru ca scrisul imi ordoneaza ideile.

Asupra modului in care judecata sanatoasa poate fi afectata de heterostazii biochimice eram relativ informat de mai multa vreme, insa ce mi-a atras atentia in ultimul timp a fost altceva, poate e doar o iluzie de-a mea, desi sustenabila teoretic. Adica ne este clar ca daca ii dai unui individ sa consume alcool, sub influenta acestuia multe trasaturi ale personalitatii lui se vor modifica. Tot asfel, anumite boli, traumatisme, pot avea un impact direct asupra discernamantului. Ce nu este la fel de clar se refera tocmai la influenta pe care sfera spirituala o poate avea asupra mentalului (sferei rationale).

Intr-un anume sens, Jung poate fi (si este considerat de multi) un precuror al transpersonalismului. Robert Iacono obisnuia sa spuna ca daca Jung ar fi cunoscut serotonina, ar fi numit-o neurotransmitatorul care face legatura dintre spirit si psihic. Pana la Jung, etiologia dementelor (mai ales a celor precoce, e.g., schizofrenie/demetiae precox) era privita strict prin prisma fiziologiei. Jung este primul psihiatru, teoria lui fiind astazi accepta in lumea medicala, care afirma ca ideile unui om il pot imbolnavi de dementa.

Acum, pentru ca m-am referit la MM intr-o postare anterioara, reiau o observatie pe care am facut-o oarecum involuntar, de fapt este vorba de un aspect pe care toata lumea l-a perceput intr-o forma sau alta, si anume legatura dintre imaginea publica a Madalinei si imaginea de sine. Adica, stai si iti zici, uite domn’le ce personalitate de succes se vedea atat de rau, ca imbatraneste, ca are riduri etc. Insa mergand pe firul acesta, am realizat ca preocuparea excesiva de sine in privinta unor aspecte minore consituie semne prevestitoare unui posibil derapaj mental.

Deci Solomon spune “Arunca-ti painea pe ape, si dupa multa vreme o vei gasi iarasi!”, adica sa faci un lucru aparent irational, cum adica sa arunci painea pe ape? Fara a face exegeza, ideea este simpla: ajuta-ti aproapele si dupa multa vreme, la vremea potrivita, vei primi si tu ajutor. Cu alte cuvinte, daca ai o problema, mergi si ajuta-l pe altul mai amarat decat tine, si vindecarea ta va inflori.

Cum spunea si Dr. Stroescu, cu cat esti mai preocupat de sine (“legea egoismului”), cu atat s-ar putea sa constati ca ai o problema azi, iar maine privind in continuare la sine sa vezi ca problema este mai mare. In postarile viitoare as dori sa discutam cu privire la modul in care aceasta atitudine ne lanseaza pe spirala descendenta a dezagregarii de sine, de la nivelurile cele mai inalte in ierarhia personalitatii, pana la cel fizic. Vom incerca sa identificam factori care destabilizeaza materia (sau “hardul”), informatia (“softul”, adesea prin lipsa ei) si energia (e.g., stresul, un vampir energetic).